Fata cu ochi caprui.

Soneria usii se auzi sunand impunator.
Puse ibricul de cafea pe masa, si se duse spre usa. O descuie usor, deschizandu-o.
-Buna dimineata! Intra.
-Buna. raspunse cu un glas usor in timp ce-si facea intrarea, incuind usa in urma ei.
Se duse in sufragerie, punand bagajul deoparte si se aseza pe pat.
-Ce vrei sa bei?
-O bere, te rog.
-Tu?! Bere?
-Da.
Se duse spre frigider, lua o doza si i-o aduse. A deschis-o si a baut cu lacomie.
-Hei..mai usor. Ce-ti veni? o intreba cu curiozitate.
-Sa ma imbat. Sper ca mai ai.
-De ce?
Se ridica brusc si veni aproape. Atat de aproape incat ii simtea respiratia si caldura imensa emanata de corpul ei.
Se uita in ochii ei. Ochi caprui. Intotdeauna adorase ochii caprui, chiar daca sunt atat de obisnuiti. Ai ei aveau ceva aparte. Atat de aparte ca puteai sa vezi rasarituri si apusuri o mie, si povesti spuse doar printr-o singura privire.
Toata feminitatea ei se ascunse parca-n gura de bere ce tocmai o inghitise. Acum tot ce exala era un amestec de tristete, nervozitate, emotie. Nici un pic de sensibilitate, delicatete, mila.
Nu putea sa nu se uite la buzele ei. Ii pareau atat de carnoase si apetisante. Le sarutase si le gustase cu cate o muscatura de atatea ori..si acum, brusc..i se facuse atat de dor.
Ii lua berea din mana si-o puse pe masuta din mijlocul camerei. Se-ntoarse spre ea, se apropie incet si o saruta. Gestul sau fusese insa refuzat rapid, si consecinta aparu. O palma ii lovi obrazul stang.
Ca raspuns, se apropie si-o saruta din nou. Acelasi refuz si aceeasi consecinta. Se uita din nou in ochii ei si o lua de maini. O conduse spre pat si o intinse usor pe el. Ciudat; acum nu mai facuse nici un gest de impotrivire.
Se lasa cu grija deasupra ei si o saruta din nou. Limbile lor s-au impreunat intr-un dans nebun. Acelasi dans pe care nu-l uitasera, desi nu-l mai dansasera de mult..
Se scurgeau lacrimi pe ambele perechi de obraji.
-Te iubesc. spuse zambind.
Fata cu ochii caprui a zambit si si-a sters lacrimile.
-Si eu. Si eu te iubesc.

Dancing angel. Part 1.

Cotrobai dupa chei. Dintre toate zilele in care le puteai pierde, tocmai azi ti-ai gasit. Te-ai uitat sub gramada de ziare si reviste de pe birou, in bolul

cu fructe, in spatele calculatorului pe care de altfel nu-l mai folosesti de mult timp. Nimic!

9 fara 20. La 9 trebuie sa fii in biroul sefului pentru a-i prezenta noile schite ce speri sa te duca putin mai sus pe piramida ierarhica din firma.

Ai gasit cheile intr-un final, ascunse indeajuns de bine sub maldarul de haine de pe scaunul de langa pat.

-Mda...ar cam trebui sa fac curat.

Iti amintesti ca te grabesti, dar in drum spre usa treci pe langa oglinda. Arati destul de prezentabil. Ca de obicei, ai amestecat stilul casual cu cel   elegant.

Te privesti din partea superioara a corpului, spre cea inferioara. Iti admiri usor tinuta.

Camasa alba este bagata in pantaloni; pare un pic cam sifonata, dar merge. O curea neagra iti subtiaza si iti scoate in evidenta talia, atarnand cu nonsalanta in gaicile blugilor. Acestia, de un gri usor inchis, intra in bocancii negrii, bocanci asemanatori cu cei din armata. Ca un ultim accesoriu, atarni o cravata neagra la gat. Lasi primul nasture descheiat, astfel incat sa pari un om elegant, dar putin dezordonat.

 Bagi cheile in buzunar, iei paltonul si schitele in fuga si iesi. Incui si incepi sa cobori scarile in graba. In 10 minute trebuie sa fii in biroul sefului, asa ca incepi sa sari ultimele 4 trepte la fiecare etaj, incepand sa te rogi ca traficul sa nu fie aglomerat si imbracand paltonul; lucru putin cam complicat, avand si desenele in mana.

Iesi din scara, ramanand putin socat de frigul ce te-a izbit. Intri in masina ta, destul de decenta ptr un arhitect. Poate prea decenta.

Bagi cheia in contact si incerci sa o pornesti. Prima incercare esueaza cu succes. A 2a incercare...parca-parca simti o urma de viata in micutul motor obosit si inghetat. A 3a incercare e cu succes si reusesti sa pornesti intr-un fel de tromba spre servici.

Drumul nu e chiar atat de impaienjenit de masini, deci se pare ca rugaciunile ti-au fost ascultate.

-Sunt un arhitect bun. Am sa dovedesc asta, si o sa ajung cunoscut. Trebuie; am nevoie. Haaaai masinuto, da-i tare.

Esti inca un suflet ce se grabeste spre destinatie. O dimineata destul de linistita. O zi frumoasa, pentru o iarna ce se anunta la inceput una periculoasa...

 9 si 5. Liftul urca usor spre etajul unde se afla biroul sefului. Parca muuult prea usor.

-Am incuiat masina? Unde naiba am parcat-o? O Dumnezeule, lift cretin misca-te mai repede!

Intr-un final usile se deschid si iesi in fuga, reusind astfel sa te si impiedici de cateva ori.

Ajungi in fata biroului cu pereti transparenti. Iti aranjezi repede parul, bagi cheile in buzunar si ciocani increzator.

O voce groasa si stapana pe sine raspunde cu un ’’-Intra!’’ ce te face sa tresari usor.

Intri. Te apropii de birou si asezi schitele pe acesta. Domnul din fata ta, imbracat intr-un costum inchis la culoare, cu cravata mov, camasa alba, si pantofi negri de lac iti arata clar ca iti este superior; nu numai prin imbracamintea extrem de eleganta, departe de stilul tau, dar si prin modul in care iti priveste desenele.

Un zambet ii apare pe fata. Se uita la tine, parca cu dragalasenie, si te invita sa te asezi pe scaun. Iei asta ca pe un ordin si te asezi supus.

-Apreciez munca pe care o depui si increderea in propria-ti persoana pe care o emani. Stiu ca astepti o promovare...si cred ca e timpul sa o primesti.

Simti cum un ranjet urias incearca sa iti scape, insa il retii; trebuie sa pari serios in continuare.

-Tu vei schita urmatorul proiect. Ai grija, ne intalnim cu firma ce urmeaza sa ni-l propuna luni, la ora 12:00. Sa fii aici pe la 11:00, ca sa putem sa ne sfatuim putin. Sa ai un weekend placut.

Te ridici in picioare si intinzi mana, pentru a saluta.

-Va multumesc.

-Nu e nevoie. O meriti. raspunde cu acelasi zambet pe fata. 

Dancing angel. Part 2.

Pleci spre casa, dansand si cantand de fericire. Ajungi, te schimbi in pijamale si te bagi la somn cu acelasi ranjet pe fata. Desi imbatat de extaz, adormi din cauza oboselii. 3 nopti de munca intense; a meritat.

22:00. Iti suna telefonul. Un vechi prieten te saluta si te invita la 23:00 la un amfiteatru din apropiere.

-Cica vine o dansatoare interesanta, si am zis sa te sun. Dupa mergem si discutam la o bere. Zic sa ne cultivam putin inainte, daca intelegi ce spun. se auzi vocea lui Tom la capatul celalalt.

-Bineeee, ma schimb si vin. Sa ma astepti in fata. Pa.

Te imbraci la fel cum te-ai dus la servici; o noua tinuta ar insemna lungi cautari. Esti in dubii daca sa iti pui palaria. Renunti la idee si iesi. Inchizi usa incet in urma si o incui. Cobori, te urci in masina si pornesti radioul. ’’Tracy Chapman- Fast as car’’. Adori melodia asta, asa ca misti din rotita pentru volum si il maresti putin; te relaxezi in scaunul soferului, pornind la drum.

22:30. Ajungi in fata amfiteatrului si il vezi pe Tom ce se misca agitat; te cauta.

-Ce ti-a luat atat? Hai misca-te, trebuie sa intram.

-Nu ziceai ca incepe peste juma’ de ora?! Ce ma grabesti asa?

-Haideeeee. Atunci incepe, dar trebuie sa fim in sala deja. Idiot mai esti uneori..

Va asezati pe scaunele aproape de scena, amfiteatrul fiind aproape plin. Incepi sa discuti cu vechiul tau prieten, astfel ca minutele trec repede. Se sting luminile, si reflectoarele lumineaza puternic scena.

Liniste totala. O melodie lenta, cu o urma de melancolie incepe.

Faci ochii mari si gura iti ramane intre-deschisa. Pe scena apare o fata suberba, de aproximativ 25 de ani, inalta, subtirica, cu par saten prins intr-o coada ce atarna gingas pe spate. O rochie de un albastru deschis ii ascunde usor, trupul, lasand totusi ca formele sa iasa putin in evidenta.

Se lasa purtata de partenerul sau, amandoi leganandu-se elegant pe melodie.

Privesti atent, si aplauzi ca un cretin atunci cand melodiile se schimba, lasandu-le dansatorilor un moment de tihna pentru a face o plecaciune. Tom iti face semn sa o lasi mai usor, si pentru o secunda devii putin timid.

Simti nevoia sa o faci sa te observe. Te gandesti ca poate e prea frumusica pentru a o lasa sa iti scape.

Spectacolul se termina.

Iesi impreuna cu Tom uitandu-te in jurul tau, cu speranta de a o vedea.

-E frumusica, nu? intrebi cu o urma de entuziasm.

-Cine? 

-Cum cine?! Si mai ziceai ca eu sunt idiot. Dansatoarea!

-Aaaa. Da...mda. Da..asa e. E. Dar nu e de nasul nostru.

-De ce nu?! raspunzi uimit si parca jignit in acelasi timp.

-Pentru ca ea e finuta, gingasa, copila. Tu esti un cretin, idiot, ce abia a reusit sa promoveze putin la servici. Ai o masina care iti porneste dupa ce rotesti cheia in contact de 4 ori, un apartament dezordonat. Lucrezi pana la 4 dimineata, daca nu pana cand pleci la servici, si uneori iti pierzi vremea cu mine la bar. Noi nu suntem de relatii lungi, si nu cred ca ai de gand sa te cuplezi cu ea doar pentru o noapte. Deci mergem cu masina ta, sau cu a mea?

-...dupa ce mi-ai zis ca a mea porneste dupa 4 chei, chiar crezi ca o sa propun sa mergem cu ea? Hai ca vreau sa beau.

Va urcati in masina lui, si porniti spre bar.

Dancing angel. Part 3.

Ati ajuns la bar, si v-ati asezat linistiti.

-Doua beri John!

-Imediat Tom!

Berile va sunt asezate in fata, pe suporturi de carton, micute, rotunde cu eticheta barului. E un bar obisnuit. Destul de maricel, sau mai bine zis incapator, cu muzica veche, dar buna. Persoane care nu obisnuiesc sa faca scandal, cu diferite slujbe, de diferite categorii sociale, diferite fete, haine, stiluri.

Scaune moi, asezate in jurul unor mese rotunde, mese cu cate o scrumiera si un meniu.

-Am fost promovat. ii spui vechiului tau prieten scotand o tigara din buzunar.

Ii intinzi pachetul. Da din cap in semn ca nu doreste, zambind si scotand si el unu.

-Intr-un final. Era si momentul, omule. Ma bucur pentru tine.

Conversatia voastra de prieteni vechi ce nu s-au vazut de ceva timp, este intrerupta brusc de zgomotul provocat de usa trantita si de intrarea fulgeratoare a unei tipe.

Se apropie rapid si nervoasa de bar:

-Un gin tonic, te rog. spuse asezandu-se pe scaunul de langa Tom.

Iti ia ceva timp pana iti dai seama ca este dansatoarea. E putin schimbata.

’’Putin mai mult schimbata.’’, gandesti.

Parul nu mai este strans in coada, cazand ravasit pe umeri. Nici un machiaj nu ii mai acopera fata, dar totusi ramane la fel de frumoasa. Are ochii de un caprui inchis, aproape negrii, un nas micut si buze subtiri dar carnoase. Observi ca are si cativa pistrui. Inca un accesoriu natural al frumusetii sale. Are o bluza scurtuta, ce ajunge pana la betelia pantalonilor, bluza ce ii scoate in evidenta sanii. Sunt micuti, dar totusi fermi. Pantalonii sunt stransi pe picior, fiind bagati in cizmele de culoare maronie.

Pare furioasa. Cateva lacrimi ii cad pe obraz, insa incearca sa se fereasca si le sterge rapid. Isi termina ginul, si mai cere unul.

-Te cam tenteaza, e? se uita Tom la tine intrebandu-te in soapta.

-Mda. Ma intreb daca sa fac pe eroul si genul tipului pregatit de consolare. ai raspuns razand.

Totusi, in mintea ta chestia asta chiar era gandita bine. Te ridici si iti cauti pachetul cu servetele. Dai sa pleci, insa Tom te prinde de mana zicandu-ti la ureche.

-Daca reusesti ceva, si cred ca o sa reusesti avand in vedere ca o sa se ameteasca bine, nu o duce la tine acasa. Si mai bine ia masina mea, ca pana o pornesti pe-a ta o sa dureze.

-Glumesti?! Si tu ce o sa faci?

-Simplu. Iti caut masina si ma chinui sa o pornesc si dupa ma duc acasica. Nu iti face griji de mine, tu da-i bataie.

Ii multumesti si pleci spre ea. Scoti pachetul cu servetele si i-l intinzi zambind.

-Imi pare rau daca te deranjez, dar se pare ca ai nevoie de astea. Am cam tras cu ochiul si....m-am gandit sa te ajut.

-Puteam sa iau si de la bar, multumesc. iti raspunse scurt.

Ramai putin uimit de felul in care te alungase. Iti ceri din nou scuze si incerci sa pleci.

-Stai, nu am vrut sa fiu asa rea. Da, chiar am nevoie de servetel.

Te intorci si ii intinzi din nou pachetul. Ii spui ca te numesti alex. Te invita sa stai alaturi de ea, cerand un alt pahar cu gin. Alcoolul incepe sa isi faca efectul, povestindu-ti lucruri despre ea. Iti spune ca nu e din oras, ca a venit aici doar cu un spectacol. Ii raspunzi ca stii asta, pentru ca ai fost la reprezentatia ei. Se prezinta cu numele de Irene, iti povesteste despre ceea ce s-a intamplat inainte, de ce era asa nervoasa. Cum ca se certase cu managerul, ce  a devenit din ce in ce mai dramatic legat de tot din jurul lui...siiiii intr-un final, spre fericirea ta te roaga sa o duci la hotel.

Platesti tu intreaga nota, o iei de umar pentru ca e ametita, ii deschizi politicos usa si incepi sa o ghidezi spre masina.

Te gandesti sa fii un gentle-man in continuare si ii deschizi si portiera. Ajungeti repede la hotel caci era in apropiere.

O duci pana in camera si doresti sa pleci.

Te intorci, insa esti tras de mana, tu intrand in camera iar usa inchizandu-se in urma ta.

Pentru o fata ametita e destul de puternica....

Dancing angel. Part 4.

…ma tot gandeam daca e bine ce fac. Intr-un fel profitam de ’’conditia’’ ei.

Incepusem amandoi sa ne dezbracam reciproc, continuand sa ne sarutam.

I-am dat bluza jos si am asezat-o pe Irene incet pe pat. Avea un sutien negru, dantelat, in care sanii ei micuti se puteau misca in voie. Mi-a luat paltonul aruncandu-l, deznodand cravata si punandu-o deoparte.

A inceput sa imi descheie toti nasturii de la camasa, dezgolindu-mi astfel pieptul si punandu-si mainile pe el; le misca lent, ajungand cu ele pana la curea, si urcand din nou.

In ciuda mainilor reci pe care le avea, buzele ii erau destul de fierbinti.

Am descheiat nasturele pantalonilor ei, dupa fermoarul si i-am scos aruncandu-i pe undeva prin camera. Chilotii erau din material asemanator cu cel al sutienului, si de aceeasi culoare. O mangaiam pe tot corpul, atingandu-i usor partile excitante, facandu-o sa tresara.

Imi scoate cureaua si pantalonii in graba. Lasa boxerii in jos, si isi scoate chilotii. Maseaza usor inainte, si ma saruta.

O penetrez, astfel ca scoase un usor scancet. Incepem sa ne miscam in acelasi ritm, amintindu-mi astfel de reprezentatia ei, si de faptul ca este dansatoare.

Am sarutat-o pe gat, coborand pe sani si muscand usor unul din sfarcuri.

Cateva minute de placere, intense ce e drept, s-au scurs repede, fiind insotite de tipete si de picaturi de sudoare. Pentru gingasia de prima data, este o adevarata femeie in pat.

Ne-am oprit in cele din urma, ultimul orgasm lasandu-o fara vlaga, astfel ca ma asez langa ea. Am luat-o in brate, iar ea inca cuprinsa de aburii alcoolului a adormit repede. Nu eram chiar genul omului care sa stea cu o femeie doar pentru distractia de o noapte, dar se pare ca intr-un final s-a intamplat si asta. Nu aveam de ce sa regret, poate decat daca a 2a zi de dimineata m-as trezit cu o palma si azvarlit afara, fara a avea macar prilejul de a ma imbraca.

La gandul acesta te-a busit rasul. Inchizi ochii si adormi.

O lumina puternica te orbeste. Deschizi ochii, ramanand cateva secunde cu privirea in aceeasi directie pentru a te obisnui.

E abia 10. Te uiti langa tine si o vezi pe Irene care se uita pierduta la tavan.

-Buna dimineata. ii zici.

Iese din mica transa in care se afla, se uita la tine si zambeste.

-Buna dimineata si tie.

Te gandesti sa deschizi subiectul. Sa o intrebi ce e de facut de acum incolo, sa o intrebi daca sa pleci sau nu. Dar te simti putin...stanjenit.

-Uite ce e...rupse ea tacerea in cele din urma. Nu sunt genul curvelor care se duc, se imbata, ca mai apoi sa se culce cu oricine nimereste. Dar se pare ca seara trecuta a fost...o exceptie. Imi pare rau, n-am vrut sa fie asa.

Ramai putin pe ganduri pana sa ii raspunzi. Ochii ei au devenit de un caprui deschis, aproape de verde.

-Intr-un fel ma bucur sa aud asta, pentru ca se pare ca macar ne asemanam in privinta unui lucru. Si mie imi pare rau, dar nu pentru ca s-a intamplat, ci pentru ca ma simt intr-un fel prost ca am cam profitat de starea ta. Nu stiu daca iti mai aduci aminte, dar ti-am spus ca ti-am urmarit spectacolul; inca de atunci mi-ai captat atentia. Esti frumoasa, nu am ce sa zic. Pot sa spun ca te admir.

Zambise si ma surprinse cu un sarut. I l-am intors, nestiind ce sa fac sau ce inseamna asta. Aveam de gand sa las restul explicatiilor pentru mai tarziu.

-Ce spui de ceva de mancare? Si poate o cafea? o intreb.

-Mmmm, nu-i o idee rea. Chiar mi-e cam foame. Comanda tu, te rog.

S-a ridicat cu unul din cearceafuri acoperita, si si-a imbracat chilotii lasand lenjeria de pat deoparte. Sanii fusesera rapid acoperiti si ei, cu camasa mea.

-Esti frumoasa. ii spun din nou.

Un ciocanit in usa ne intrerupe. A sosit comanda. Ahh...in sfarsit, cafeaua

Viciu.

Dimineata. Trafic. Injuraturi. Mahmureala. Oboseala. Frig.

E dimineata, ora 7:30. Nu pricepi de ce e asa aglomerat in trafic, dar nu conteaza. Oricum injuri fiecare sofer ce se baga ca un adevarat nesimtit in fata, pentru a ajunge mai repede la destinatie.

Ti-e sete din cauza mahmurelii si simti o durere de cap ingrozitoare. Noaptea trecuta n-ai facut altceva decat sa stai ore in sir in fata barului, cerand barmanului sa iti reumple paharul la fiecare golire. Si ca si cum n-ar fi de ajuns, oboseala te doboara si ea.

Si cu frigul? Ce naiba mai e si cu frigul asta? O fi octombrie, dar totusi. Ah sa-l ia dracu.

Ajungi la servici. Scrii cateva rapoarte ce trebuie sa le predai sefului tau cretin, iti bei cafeaua, iei pauza de pranz...ziua incepe sa treaca repede.

Spre plecare intri din nou in bar. Mai bei 1 gura-2 de tarie, 3-4..si pierzi numaratoarea. Inca te simti stabil. Inca n-ai ametit..semn ca te-ai obisnuit.

Ora 23:23. Ce repede a trecut ziua asta.

Pleci spre casa. Descui usa cu grija, fara sa faci galagie, si intri in dormitor.

E in pat. In asternuturile voastre de un mov inchis, matasoase.

E obisnuita deja cu viciul tau fata de bautura, desi cateodata se mai revolta spunand ca nu ai motive pentru a bea. Si are dreptate, dar nu recunosti.

Faci un dus, te speli pe dinti, si te parfumezi putin pentru a scoate mirosul de tutun ce inca persista. Parca era bagat in piele. Pijamalele sunt mult mai usoare decat costumul de serviciu.

Te asezi langa ea. Contemplezi la frumusetea ei si te intrebi de ce o ai, si de ce e inca langa tine, cand alta ar fi plecat de mult. Dar ea nu e alta. Ea e a ta. Asta i-ai spus atunci cand te-a rugat sa o descrii: „-A mea.”.

O saruti usor pe frunte, pe obraz, pe buze si pe umar. E atat de micuta, sensibila, fina.

O iei in brate si inchizi ochii. Ti-ai promite ca maine sa nu mai bei, dar stii bine ca ar fi o promisiune aruncata aiurea. Totusi o sa incerci. Pentru ea.

Te saruta si te ia in brate. Te simti putin aiurea ca ai trezit-o, dar si bine pentru ca ii simti iubirea.

-Noapte buna. Te iubesc.

Sunt ultimele cuvinte ce se pierd in intunecimea noptii. Si totusi parca raman ca un ecou. Un fel de paradox..

Si maine o iei de la capat.