Viciu.

Dimineata. Trafic. Injuraturi. Mahmureala. Oboseala. Frig.

E dimineata, ora 7:30. Nu pricepi de ce e asa aglomerat in trafic, dar nu conteaza. Oricum injuri fiecare sofer ce se baga ca un adevarat nesimtit in fata, pentru a ajunge mai repede la destinatie.

Ti-e sete din cauza mahmurelii si simti o durere de cap ingrozitoare. Noaptea trecuta n-ai facut altceva decat sa stai ore in sir in fata barului, cerand barmanului sa iti reumple paharul la fiecare golire. Si ca si cum n-ar fi de ajuns, oboseala te doboara si ea.

Si cu frigul? Ce naiba mai e si cu frigul asta? O fi octombrie, dar totusi. Ah sa-l ia dracu.

Ajungi la servici. Scrii cateva rapoarte ce trebuie sa le predai sefului tau cretin, iti bei cafeaua, iei pauza de pranz...ziua incepe sa treaca repede.

Spre plecare intri din nou in bar. Mai bei 1 gura-2 de tarie, 3-4..si pierzi numaratoarea. Inca te simti stabil. Inca n-ai ametit..semn ca te-ai obisnuit.

Ora 23:23. Ce repede a trecut ziua asta.

Pleci spre casa. Descui usa cu grija, fara sa faci galagie, si intri in dormitor.

E in pat. In asternuturile voastre de un mov inchis, matasoase.

E obisnuita deja cu viciul tau fata de bautura, desi cateodata se mai revolta spunand ca nu ai motive pentru a bea. Si are dreptate, dar nu recunosti.

Faci un dus, te speli pe dinti, si te parfumezi putin pentru a scoate mirosul de tutun ce inca persista. Parca era bagat in piele. Pijamalele sunt mult mai usoare decat costumul de serviciu.

Te asezi langa ea. Contemplezi la frumusetea ei si te intrebi de ce o ai, si de ce e inca langa tine, cand alta ar fi plecat de mult. Dar ea nu e alta. Ea e a ta. Asta i-ai spus atunci cand te-a rugat sa o descrii: „-A mea.”.

O saruti usor pe frunte, pe obraz, pe buze si pe umar. E atat de micuta, sensibila, fina.

O iei in brate si inchizi ochii. Ti-ai promite ca maine sa nu mai bei, dar stii bine ca ar fi o promisiune aruncata aiurea. Totusi o sa incerci. Pentru ea.

Te saruta si te ia in brate. Te simti putin aiurea ca ai trezit-o, dar si bine pentru ca ii simti iubirea.

-Noapte buna. Te iubesc.

Sunt ultimele cuvinte ce se pierd in intunecimea noptii. Si totusi parca raman ca un ecou. Un fel de paradox..

Si maine o iei de la capat.