Rasaritul o sa indrepte intotdeauna greseala apusului de a lasa inimile oamenilor goale, umplandu-le; si tot el va zdrobi frica provocata de intunericul noptii.
Iubesc femeia in zori, atunci cand dezvaluie mii de secrete si cand, inainte sa se imbrace cu hainele de zi isi dezgoleste inima, nestiind mai exact ca face asta.
Cum clipeste de cateva ori pentru a reusi sa te priveasca mai bine si te atinge ca un copil, cersind iubire din priviri.
Cum se impiedica de covor, silindu-si astfel si sanii mici sa se trezeasca si sa devina voluptosi.
Goliciunea sufletului unei femei intr-o dimineata o sa te seduca mai mult decat o va face corpul ei.
Vor fi pure desi, poate in intunericul noptii au comis pacate.
Curbele corpului vor schita perfectiunea si fesele vor fi mai tentante ca niciodata.
Nu vor exista momente cand te vei infiora atat de mult de ceva, la fel cum te infiori de rapiditatea cu care se transforma un copil pur intr-o femeie puternica, ce este in stare sa calce pe cadavre pentru a-si atinge scopul.
Acestea fiind spuse, iubesc femeile dimineata, cand scotandu-si la iveala inocenta, te seduc cu sexualitatea si sinceritatea fiecarei miscari.
Caci, precum florile, ele se deschid in zori de zi, imprastiind parfumuri ametitoare si frumuseti orbitoare.
Te fac sa uiti de tine, de ce vrei, ce poti, ce dai.
Asa, in pragul intrepatrunderii diminetii cu ziua, tu devii victima singurului rau necesar fara de care nu poti exista.
Sclav.
Dar te vei pierde constient, pentru ca iubesti femeile dimineata.
Pentru ca atunci sunt cele mai imperfecte perfectiuni ale vietii.
Rai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu